CONSTANTIN PILIUTACULOARE DE ZENIT
Constantin Piliuta omologheaza in pictura romaneasca scena de gen ca expresie a derizoriului cotidian si tablourile cu subiect floral ca loc de manifestare a esteticii simplitatii si armoniei paletei, ce sustin metafore plastice cu caracter liric. ambele sunt atinse nu numai de paloare intr-o lumina vie, levantina, de soare aflat la zenit, ci de pasiuni ardente, exprimate de subtilele arabescuri ale compozitiei. Este o ilustrare a acelui spiritus loci ce balanseaza paradoxal intre frecventarea hazardului si seninatatea contemplarii propriei inactiuni sau a frumusetii in expresia sa vegetala. continuă pe Editura Universităţii Bucureşti