Reporter Pandemia

Reporter: Lumea a traversat o perioada agitata in ultimii trei ani; cum arata in acest moment piata de IT and C? Edward Alexandru Cretescu: Piata IT and C isi continua dezvoltarea in mod accelerat, desi la inceputul anului exista foarte multa incertitudine in ce directie se va indrepta industria, in special in Romania, care se afla la granita cu un razboi devastator. Incertitudinea exista in continuare, si va exista o buna bucata de timp dupa finalizarea ostilitatilor, si cred ca este ceva cu care companiile s-au obisnuit sau au fost obligate sa se obisnuiasca. Sunt o multitudine de provocari in continuare, dar Romania, avand avantajul unei industrii de IT and C solide, a reusit sa continue cu tehnologia ca motor al economiei. Companiile sunt astazi cu un ochi la business si cu un ochi la ultimele evenimente globale, Romania acum este afectata din ce in ce mai mult de schimbarile majore externe in industria noastra. E si bine, e si rau, dar privim inainte. Reporter: Cum a evoluat sectorul dupa revenirea la normalitate, odata cu eliminarea restrictiilor dictate de pandemie? Edward Alexandru Cretescu: Digitalizarea proceselor companiilor din zona IT and C continua intr-un ritm bun. intoarcerea la birou in companiile de IT and C este un subiect pe agenda de zi cu zi, industria noastra fiind intaiul beneficiar al lucratului de acasa. Firmele incearca pe cat posibil sa-si eficientizeze sarcinile zilnice, inclusiv cu lucratul de acasa sau intoarcerea la birou, si momentan se incearca un mers pe sarma, o echilibristica, care sa impace si nevoia de colaborare dar si nevoile angajatilor. Iar aceasta eficientizare din sectorul privat se rasfrange, mai devreme sau mai tarziu, si asupra sectorului public, si asta nu poate decat sa ne bucure, avand in vedere ca aceasta zona este cea prioritara pentru noi. Cu toate ca multi angajati s-au intors la birou, ideile de flexibilizare au ramas importante pentru companii si chiar pentru institutii, deoarece ambele tipuri de entitati inteleg ce avantaje pot aduce acestea, indiferent ca vorbim despre optimizarea unor procese sau despre un nivel de bunastare mintala sporit al angajatilor. Si primariile au inceput sa lucreze de acasa, pentru ca, gratie digitalizarii nu mai mergem la etajul 2 sa depunem dosarul cu sina. Reporter: Cum au fost afectate proiectele pe care le derulati de aceasta tornada de evenimente? Edward Alexandru Cretescu: in mare, pandemia globala si razboiul din Ucraina au reprezentat si pentru noi, la fel ca pentru majoritatea companiilor din intreaga lume, momente de incertitudine in privinta prezentului si a viitorului. in special cand noi lucram zi de zi cu administratia publica, fie ca ea este locala sau nationala. Totusi, avand in vedere specificul companiei noastre, am preferat sa transformam aceste amenintari in oportunitati de dezvoltare a business-ului. Digitalizarea si munca de la distanta sunt doua concepte care se potrivesc foarte bine, astfel ca solutiile pe care le propunem noi pot fi foarte usor implementate intr-un mediu de lucru care sa sprijine angajatii ce doresc sa lucreze si din afara biroului. incercam sa aducem lumea digitala si in administratia publica, si cel putin in acest moment, suntem pe drumul cel bun, cu cele 1100 de institutii publice aflate in porto- foliul nostru. Reporter: Care sunt oportunitatile ivite in aceasta perioada? Edward Alexandru Cretescu: Din ce in ce mai multi decidentii publici si politici, pentru ca lucram in mare parte cu administratia locala si nationala) inteleg ca digitalizarea este drumul pe care trebuie sa mearga daca vor sa tina pasul cu evolutia lumii in care traiesc. Mai mult, digitalizarea nu mai este de mult timp un moft, ci devine o necesitate - oamenii de rand vor sa aiba acces facil la serviciile pe care le poate oferi aparatul de stat, fie la nivel local sau la national. Cetatenii nu vor sa mai piarda timp plimband acte dintr-o parte in alta, iar posibilitatea de a rezolva cat mai multe situatii din confortul propriei case, cu ajutorul laptopului sau telefonului, este un adevarat beneficiu. Avem legile care elimina dosarele cu sina, dar pana la practica zilnica de a elimina acest element birocratic, noi incercam sa facem acea posibi- litate reala si sa eliminam in mod concret necesitatea birocratiei excesive dintr-o institutie publica. Reporter: Cum s-a modificat raportul cerereoferta? Edward Alexandru Cretescu: Cererea pentru serviciile pe care le oferim este in usoara crestere, ne asteptam sa atingem borna de 35% din toate UAT-urile din Romania, pe masura ce tot mai multe institutii publice afla despre avantajele digitalizarii cu Regista si aleg sa colaboreze cu noi. Ceea ce, bineinteles, ne bucura foarte mult. Si speram sa fie cat mai multe. Solutia propusa de noi, dezvoltata pe tehnologia Microsoft Azure, este una dintre cele mai sigure din piata. Si pe masura ce organizatiile devin din ce in ce mai constiente de problemele securitatii datelor si ale amenintarilor cibernetice, se indreapta catre solutii sigure, de calitate, care sa protejeze datele cetatenilor. in paralel, oferta noastra este din ce in ce mai variata - am ajuns deja la zece module pe care le oferim institutiilor in functie de nevoile acestora, cel mai nou intrat in portofoliu fiind cel de Urbanism. Pregatim si alte lansari care sa sporeasca eficienta in zona interactiunilor cetatenilor cu aparatul de stat. intre timp, cele mai frecvent utilizate module sunt cele pentru depunerea documentelor si inregistrarea sesizarilor. Reporter: Care ar fi deciziile pe care autoritatile ar trebui sa le ia de urgenta pentru dezvoltarea digitala? Edward Alexandru Cretescu: Din punctul nostru de vedere, cel mai important pas pe care trebuie sa il faca autoritatile din Romania este sa puna la punct Cloud-ul guvernamental. Vorbim despre un proiect amplu, a carui finantare se ridica la nu mai putin de 500 de milioane de euro, bani din PNRR, care poate deveni un sprijin important in cursa pentru digitalizare a Romaniei. Si nu doar aici. Cloud-ul guvernamental este un pilon principal, bineinteles, dar mai sunt si fondurile europene acordate pentru comune, orase si alte institutii publice care vor fi folosite pentru digitalizare. Este o sansa enorma pentru toate tipurile de institutii sa beneficieze de o transformare tehnologica, inclusiv pe partea de echipamente fizice hardware), dar in special pe software-ul utilizat. Si speram aici ca Regista va fi una din cele mai cerute platforme pentru digitalizare. Reporter: Ofera tara noastra un cadru legislativ optim pentru dezvoltare? Edward Alexandru Cretescu: Din fericire, observam unitate si coerenta in zona legilor din Romania privind digitalizarea. Colegii de la ANIS si de la Confederatia Patronala Concordia au fost si sunt in continuare in dialog cu legiuitorii, iar aceasta colaborare este deosebit de benefica. Datorita acestei punti intre parlamentari si oamenii care au activitate zilnica in sectorul IT, cei din urma au putut contribui direct la conturarea unor legi importante, precum Legea Semnaturii Electronice, sau Legea Interoperabilitatii. Ne asteptam ca aceasta colaborare sa continue si in viitor, deoarece avantajele digitalizarii au devenit din ce in ce mai clare si este clar ca acest progres trebuie sustinut la nivel legislativ. Eforturi enorme au fost depuse, si din fericire, se vad si rezultatele. Totdeauna este loc de mai bine, dar cred ca e o idee buna sa apreciem si ce avem deja facut. Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului? Edward Alexandru Cretescu: Asa cum spuneam anterior, Cloud-ul guvernamental este un instrument anticipat, deoarece va fi un factor hotarator in procesul de digitalizare a aparatului de stat din Romania. Nu doar la nivel national; ne asteptam mai mult sa existe un impact care se va rasfrange la nivel local, la firul ierbii, cum se mai spune, care formeaza volumul birocratiei din Romania. 85 de entitati precum ministere, autoritati publice, agentii guvernamentale si alte institutii de stat din tara vor fi prezente in acest Cloud, iar asta are potentialul de a simplifica extrem de mult relatia cetatenilor cu aceste institutii. Ne asteptam, astfel, sa vedem progrese importante facute de Romania in zona digitala. Reporter: Cum a evoluat piata muncii in domeniul dumneavoastra de activitate? Edward Alexandru Cretescu: Industria de IT este pana la urma beneficiarul principal al telemuncii, iar noi, la nivel de companie, ne aliniem la tendintele industriei. Vedem o usoara schimbare spre munca inapoi in birou, dar asta este un trend de echilibrare intre telemunca si munca de la birou, si nu ne vom intoarce niciodata la cum era inainte de 2020. Sistemul hibrid de lucru, si cu telemunca, si cu birou, este cel care va ramane, si pe care noi il utilizam deja. Reporter: Care este strategia organizatiei pe care o reprezentati pe termen mediu si lung? Edward Alexandru Cretescu: Suntem in continuare concentrati pe dezvoltarea pachetului de solutii, mai exact de modulele existente in platforma, astfel incat sa acoperim o gama cat mai larga de nevoi ale institutiilor publice pe care le deservim, fie ca este vorba despre primarii sau, mai nou, scoli si spitale. Romania va ramane nucleul business-ului Regista si in urmatorii ani, insa vizam si o extindere peste hotare, cel putin in regiune. Astfel, dorim ca pe termen mediu sa intram si in Republica Moldova, Polonia si Ucraina. Ne dorim sa deservim in mod principal administratia publica, dar vom intra in viitorul apropiat si in sectorul privat. Reporter: Ce decizii majore ati luat in ultimele 12 luni? Edward Alexandru Cretescu: in ultimul an, Regista a iesit pe piata cu un modul de cadastru digital, un modul de Urbanism, cu care noi venim in intampinarea nevoii de digitalizare a documentelor cadastrale. Este un pas important pentru noi, deoarece Urbanismul necesita expertiza specifica, iar colaborarea noastra cu compania Ramboll a dus la constructia acestui modul. Avand decizia de a lansa un modul major, ne concentram acum sa livram acest modul, impreuna cu modificarile constante aduse aplicatiei, catre cat mai multe institutii publice. Urmeaza noi lansari majore si anul acesta, pentru a completa suita de solutii oferita de catre noi. Reporter: Una dintre marile provocari ale momentului este Inteligenta Artificiala. Cum vedeti avantajele si dezavantajele dezvoltarii acestui tip de tehnologie pentru sector, dar si pentru economie in general? Edward Alexandru Cretescu: Noi suntem de parere ca inteligenta artificiala poate fi benefica in sectorul IT, dar si pentru restul economiei. Sunt multe zone care pot fi eficientizate cu ajutorul unor astfel de unelte. Important este insa sa nu acordam mai mult credit decat ar fi cazul inteligentei artificiale. Nu avem inca un General Purpose AI, care sa fie intr-adevar cum vedem in filme, un robot care gandeste singur. La urma urmei, vorbim despre o unealta care poate oferi rezultate proportionale cu pregatirea celui care alege sa se bazeze pe o astfel de solutie. Reporter: Unde se afla Romania pe harta europeana a digitalizarii si a tehnologiei? Edward Alexandru Cretescu: Pe ultimul loc. Si asta este realitatea neplacuta. Romania este la coada clasamentului in privinta digitalizarii in Uniunea Europeana. Indexul DESI indicele economiei si societatii digitale) al Uniunii Europene ne arata cu degetul. Exista un decalaj vizibil intre Romania si alte state, si desi noi facem progrese, si celelalte state membre fac la randul lor progrese. Suntem pe ultimul loc si acolo vom fi pentru o perioada, spre nemultumirea noastra. insa, cel putin noi, cei din echipa Regista, dorim sa vedem asta ca pe o oportunitate, in ideea in care exista mult spatiu pentru crestere. Unul din obiectivele Regista este imbunatatirea accesului la servicii publice digitalizate. Si cu 1100 de institutii publice, credem ca vom putea sa influentam pozitiv indicele DESI. Sper ca o facem deja. Si noi suntem pregatiti sa sprijinim orice institutie publica ce isi indreapta atentia catre solutiile pe care le propunem. Reporter: Va multumim!.

Reporter: Cum arata piata de IT and C dupa tulburarile de tot felul din ultimii ani? Corneliu Asiraf Pandele: in ultimii doi ani, piata de IT and C a fost nevoita sa se adapteze la o multitudine de schimbari generate de pandemia de coronavirus, razboiul ruso-ucrainean, inflatia accelerata si recesiunea economica. Piata IT and C din Romania a crescut accelerat in perioada pandemiei, dar comparativ cu alte segmente ale industriei.

Reporter: Cum arata piata de IT and C dupa ce a traversat o pandemie care a fortat digitalizarea si un an de razboi la granita? Dan Paraschiv: Pandemia a impulsionat digitalizarea, iar in contextul unui an marcat de tensiuni la granita, piata IT and C din Romania a fost extrem de dinamica.

Reporter: Cum arata piata de IT and C dupa tulburarile de tot felul din ultimii ani? Corneliu Asiraf Pandele: in ultimii doi ani, piata de IT and C a fost nevoita sa se adapteze la o multitudine de schimbari generate de pandemia de coronavirus, razboiul ruso-ucrainean, inflatia accelerata si recesiunea economica. Piata IT and C din Romania a crescut accelerat in perioada pandemiei, dar comparativ cu alte segmente ale industriei.

Reporter: Cum arata piata de IT and C dupa ce a traversat o pandemie care a fortat digitalizarea si un an de razboi la granita? Dan Paraschiv: Pandemia a impulsionat digitalizarea, iar in contextul unui an marcat de tensiuni la granita, piata IT and C din Romania a fost extrem de dinamica.

Reporter: Cum ati iesit din pandemie si ce efecte are conflictul armat de langa granita asupra activitatii institutiei pe care o conduceti?.

Interviu cu Elena Oancea, cofondator Lemon Interior Design) * Pandemia a creat o mai mare constientizare a valorii bunastarii la locul de munca * S-a demonstrat ca accentul pus pe spatiile de birouri ecologice imbunatateste productivitatea si bunastarea angajatilor * Credem ca viziunea designerului, creativitatea, personalitatea utilizatorului final a spatiului sunt de neinlocuit Reporter: Pandemia Covid-19 a adus schimbari importante in modul de lucru al oamenilor.

Interviu cu Adrian Netu, VAD Commercial Lead, ASBIS Romania) Reporter: Anii pandemiei au constituit o perioada in care atat clientii corporate, cat si cei individuali au investit mult in tehnologie. Cum se resimte perioada post pandemica pentru ASBIS?.

Interviu cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iasi) Reporter:Cum ati iesit din pandemie si ce efecte are conflictul armat de langa granita asupra activitatii institutiei pe care o conduceti? Mihai Chirica: Anul 2022 a fost unul dificil, chiar daca nu a mai fost grevat de restrictiile generate de pandemia de Covid-19.

Interviu cu Odeta Nestor, presedintele Asociatiei Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanta - AOJND) Reporter: A trecut aproape un an de cand am iesit din pandemie. A fost segmentul organizatorilor de jocuri online unul dintre castigatorii crizei sanitare? Odeta Nestor: Pandemia a fost un moment dificil pentru toata lumea si pentru toate sectoarele economice, dar privind retrospectiv acum, la trei ani distanta de la acel moment, as spune ca doua idei s-au conturat foarte clar.

Interviu cu Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente - ARPIM) * Din nefericire, in ultimii ani am asistat in mod repetat la crize de medicamente generate de un cadru nesustenabil de taxare a industriei farmaceutice si de un sistem de preturi nesustenabil * in statele europene dezvoltate, industria farmaceutica inovatoare este considerata un partener strategic * Anul 2022 a fost un an de stabilizare a pietei farmaceutice, dupa doi ani de pandemie Reporter: Cum vedeti situatia sistemului sanitar, per ansamblu, dupa mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei? Dan Zaharescu: Pandemia a evidentiat o serie de provocari majore pentru sistemul de sanatate, dar a adus si lectii importante din care noi toti am avut de invatat: nevoia unui acces continuu si accelerat la medicamente si la inovatie medicala, nevoia unui cadru de studii clinice mai bun, nevoia unor investitii constante in sanatate.

Interviu cu Iuliana Tasie, directorul general al Ana Hotels Europa) * Pandemia a crescut nivelul de constientizare a nevoii de preventie, preocuparea pentru sanatate si starea de bine psihica * Generatiile mai tinere sunt foarte atente la nevoia de prevenire a bolilor, mai degraba decat sa astepte sa se imbolnaveasca si sa gaseasca un tratament * Starea de bine se invata si se exerseaza in permanenta Reporter: Cum a evoluat piata locala de wellness in ultimii ani, in si dupa pandemie? Iuliana Tasie: Serviciile de wellness au devenit o necesitate, nu mai reprezinta doar un trend in stilul de viata actual al oamenilor.

Interviu cu Lelia Mancas, Head of Marketing Edenred Romania) * Oamenii au inceput sa prioritizeze calitatea vietii * Observam o crestere sustinuta a interesului pentru beneficiile extrasalariale care se axeaza pe sanatate, wellbeing si sport Reporter: Cum vedeti calitatea vietii dupa doi ani de pandemie? Care sunt cele mai importante modificari pe care le-ati observat - in general, dar si pe piata muncii? Lelia Mancas: Pandemia a fost un adevarat generator de schimbari pe toate planurile, incepand de la viata noastra de zi cu zi, pana la impactul la nivel global, care ne-a aratat cat de interconectati suntem in prezent.

Interviu cu Traian Briciu, presedintele UNBR) Reporter: Am traversat pandemia si in ultimul an am trait sub spectrul razboiului. Care sunt provocarile cu care va confruntati in aceasta perioada? Traian Briciu: Provocarile carora trebuie sa le faca fata profesia noastra vin la foc continuu in ultimii ani si ne-am obisnuit deja cu ideea ca schimbarile tot mai frecvente au devenit noul normal.

Reporter: Dupa pandemia de Covid-19, societatea romaneasca se confrunta cu efectele indirecte ale conflictului armat din Ucraina. in acest context, care au fost provocarile carora notarii publici le-au facut fata? Dumitru Viorel Manescu: in momentele de cumpana pentru copiii, femeile si varstnicii alungati de razboi din tara lor, notariatul roman si-a exprimat solidaritatea cu acestia nu doar la nivel declarativ, ci concret, prin fapte.

Interviu cu Serban Danescu, partener in cadrul Casei de avocatura Danescu and Asociatii) Reporter: Am traversat pandemia si in ultimul an am trait sub spectrul razboiului. Care sunt provocarile cu care va confruntati in aceasta perioada? Serban Danescu:: intr-adevar, am trait si traim o perioada complicata, o permacriza, ale carei efecte vor continua sa se si sa ne defineasca. Provocarile din aceasta peri and 172;oada constau mai degraba in deprinderea cu incertitudinea si cu adaptarea la noi evenimente. Parafrazand crezul serenitatii, odata acceptat faptul ca nu putem controla evolutiile globale, ne concentram pe activitatea de avocatura si ne adaptam mediului volatil. Continuam sa ne sprijinim clientii in provocarile pe care le intalnesc, fie ele uzuale ori specifice permacrizei, in maniera in care am facut-o intotdeauna.

Resimtim efectele indirecte ale razboiului, de exemplu prin cresterea preturilor materiilor prime * Am adus circa 250 de angajati din Sri Lanka, dar necesarul este mult mai mare * Probabil ca vom avea circa 60 de unitati noi in urmatorii cinci ani pentru toate brand-urile Reporter: Ce impact a avut razboiul din Ucraina asupra activitatilor Sphera Franchise Group? Calin Ionescu: Din pacate, razboiul din Ucraina este un eveniment nefericit iar oamenii sufera din cauza actiunilor unui lider. in ceea ce priveste partea economica, pentru noi toate efectele sunt indirecte. Ne confruntam cu mai multe crize, care au inceput odata cu pandemia.

Interviu cu Eugen Gaftoi, Business Owner Gaftos Seminee) Reporter: Avand in vedere contextul economic si social, in ce punct se afla industria sobelor si a semineelor? Cum a evoluat aceasta in timpul pandemiei si post criza sanitara? Eugen Gaftoi: Pandemia a facilitat cresterea pietei de seminee atat in Romania, cat si in Europa. Dupa cum stim, in timpul pandemiei, romanii au stat in case, fiind nevoiti sa si lucreze din confortul propriilor case. Astfel, au inceput sa acorde mai multa atentie spatiului in care isi defasurau activitatile de zi cu zi. Acest lucru a contribuit la cresterea cererii de seminee. Totodata, cresterea preturilor materiilor prime a determiat si majorarea preturilor produselor, care au crescut cu peste 20%.

Posibilitatile de crestere a companiilor sporesc exponential odata cu diversificarea metodelor de a incasa contravaloarea bunurilor si serviciilor prestate * ANAF trebuie sa devina partenerul mediului de afaceri, iar mediul de afaceri datoreaza, la randul sau, transparenta si predictibilitate Reporter: in prima parte a anului 2022, cele 617. 000 de case de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri fiscale in valoare de 568 miliarde de lei, adica aproape 116 miliarde de euro. Daca se mentine acelasi ritm, se estimeaza ca pana la finalul anului suma totala inregistrata in casele de marcat conectate la ANAF va ajunge in jurul sumei de 920 de miliarde de lei. Ce spun aceste cifre despre puterea de cumparare a romanilor? Velin Ganev: Aceste date, corelate cu date furnizate de catre alte institutii si organisme pot indica puterea de cumparare a romanilor.

Interviu cu Stefan Chiritescu, Director de marketing Cramele Cotnari) * Un vin corect tehnic, cu un pret decent, cu o eticheta curata care dezvaluie un rose demisec are foarte mari sanse sa fie un best seller * Zece ani in vin inseamna ca am ajuns la grupa mare a gradinitiei pe scara educatiei * Pandemia a facut ca magazinul de proximitate sa redevina important si, in ciuda evolutiei comertului modern, cine va trata superficial segmentul de traditional trade va avea de pierdut Reporter: Ce tipuri de vin prefera romanii si care sunt vinurile cu cea mai buna evolutie din portofoliul Companiei Cotnari? Stefan Chiritescu: Vinul rosu este la putere, dar roze-ul si vinurile spumante au cresteri frumoase in ultimii ani. Cu cat consumatorul este mai educat, cu atat variantele seci sunt mai des intalnite in paharele acestuia, desi Romania are o serie de vinoteci de vinuri dulci premium si super-premium.