TREI iNTREBARI. The unsung heroes of 2020. Ce ne-a scapat?

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media si de opinia publica? Raspunsul meu nu priveste un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul romanesc dintre Carpatii Orientali si Prut. Dintr-o perspectiva regionalista, Moldova a fost la fel de neobservata, de ignorata in 2020 cum a fost si in anii sau deceniile trecute. Opinia este impartasita de tot mai multi dintre oamenii din regiune, in orice caz de cei care sunt implicati sau simpatizeaza cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

Fenomenul cel mai ignorat in Romania anului 2020, atat de analistii profesionisti cat si de opinia publica, a fost coagularea pe tacute a unui suport popular semnificativ pentru un partid radical-populist de tip nou, in linie cu tendintele europene din sec XXI: AUR. Tehnic, el e o alianta in care s-au varsat mai multe fire de activism, destul de diferite intre ele.

A fost remarcata cu unele ocazii, dar cred ca prognoza de toamna a Comisiei Europene pe urmatorii ani si Comunicarea Comisiei din 18 noiembrie 2020 cu privire la situatia fiscala din Romania 1) ar fi meritat mult mai multa atentie si dezbatere la nivelul mass-mediei si opiniei publice si, desigur, clasei politice).

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea? Raspuns: stirea ca un meteorit a cazut deasupra Iasului, meteorit care ar fi ricosat de pe acoperisul unei case si din care s-au recuperat fragmente ce au fost fotografiate si analizate de un celebru fizician local!.

Fiindca pe mine ma preocupa mai degraba evenimentele interioare ale vietii omului, o sa raspund ca evenimentul cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media si opinia publica in 2020 este pozitivitatea. Si am in minte acea pozitivitate care nu poate fi separata de chestiunea increderii si a discernamintului. in Jargonul autenticitatii, unde Adorno critica cultul pozitivitatii si protesteaza impotriva doctrinelor despre inalt, este citat cu ciuda- Jaspers care observa ca a fi in lume inseamna a trai hranindu-te din ceva pozitiv, o pozitivitate pe care nu o poti obtine decit pe calea devotiunii.

Exista un fir rosu care leaga raspunsurile mele la toate cele 3 intrebari: schimbarile tectonice care remodeleaza lumea de azi, prin amploarea lor dar si prin viteza lor incredibila. Lumea in care am intrat in decembrie 1989 nu mai seamana deloc cu cea de acum. in fapt, paradoxal, in destule privinte incepe sa semene tot mai mult cu cea pe care am parasit-o atunci.

Intr-un context planetar in care empatia este resursa cea mai pretioasa si cea mai rara virusul nu ne distruge doar corpurile: distruge si retelele noastre de empatie), exista in Romania astfel de rezerve infinite de empatie. Pe astfel de oameni se va construi Romania. Astfel de oameni o fac inca posibila. Alegerea Maiei Sandu ca presedinta in Republica Moldova are, deopotriva pentru Moldova si pentru Romania, exact aceeasi semnificatie: tot de un om care intra in foc pentru semenii lui e vorba.

Recunosc faptul ca imi place sa fiu inconjurat de carti, reviste, ziare si dosare care contin copii ale unor documente din perioada Razboiului Rece, atunci cand analizez evenimentele internationale. Copil fiind, eram atent la imaginile si comentariile difuzate de Televiziune Romana despre razboiul civil din Liban, rasfoiam revistele Magazin istoric primite cadou) si citeam ultima pagina a ziarului Scanteia care continea stiri externe) pentru a intelege fara a reusi) de ce existau tabere de refugiati palestinieni in Liban si de ce armata israeliana a invadat acel stat in anul 1982.

Raspunsul la prima intrebare mi se pare evident: evenimentul cel mai trecut cu vederea si de media si de opinia publica e tocmai cel aflat in centrul atentiei pandemia. Iata ca se intampla ceva cu noi, la scara globala, si nu stim ce.

In opinia mea, reflectiile de mai jos ne vor preocupa constant in anii ce vin, alaturi de cele pe care alte texte din aceasta serie le vor pune in evidenta. Nota distincta a acestui material poate fi data de observatia ca sunt subiecte pe care le-am intalnit deja in dezvoltarea societatii, la noi sau in alta parte, si de fiecare data am esuat in abordarea sau solutionarea lor.